Diabetul este o boală cronică caracterizată prin secreția și eliberarea insuficientă a insulinei de către pancreas sau utilizarea insuficientă a insulinei de către țesuturi. Insulina este un hormon, secretat de insulele lui Langerhans din pancreas. Insulina este singurul hormon al organismului cu acțiune hipoglicemianta: aceasta face ca glucoza din sânge să între în celule, care o folosesc pentru producerea de energie.
Ca urmare a secreției și eliberării insuficiente a insulinei, glucoza rămâne în fluxul sanguin fără a fi transportată către celule, ceea ce cauzează o gamă largă de simptome, care, lăsate netratate, pot duce la complicații.
~Există două tipuri de diabet:
Diabetul de tip 1, sau insulinodependent, în care pancreasul nu mai secretă insulină sau secretă o cantitate foarte mică, insuficientă pentru a menține glicemia în limitele normale, fiind necesară injectarea de insulină. Acest tip de diabet debutează de obicei la tineri.
În diabetul de tip 1 organismul nu poate produce insulină, prin urmare glucoza rămâne în fluxul sanguin în loc să fie absorbită de către celule. Diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit. Acest tip de diabet este mai puțin întâlnit și constituie în jur de 5 până la 15 procente din toate cazurile de diabet.
Diabetul de tip 2 sau non-insulinodependent, în care secreția de insulină este scăzută sau există o rezistentă periferică (a țesuturilor) la acțiunea insulinei. Acest tip de diabet debutează la vârste mai înaintate, de obicei după 50 ani, putând fi echilibrat prin dietă și/sau diverse medicamente antidiabetice orale. Pe parcursul evoluției, diabetul de tip 2 poate deveni de tip 1, când tratamentul medicamentos nu mai reușește să mențină glicemia în limite normale, fiind necesară administrarea de insulină.
Majoritatea cazurilor de diabet de tip 2 apar la persoanele supraponderale. Studiile arată că riscul de a face diabet crește cu valori cuprinse între 4.5%-9% cu fiecare kilogram adăugat. Acesta este valabil în mod special în țările dezvoltate, în care mâncarea este bogată în zahăr și grăsimi saturate, iar stilul de viață este mai mult unul sedentar. În corelație cu acest fapt, numărul oamenilor diagnosticați cu diabet de tip 2 este în continuă creștere.
La nivel global, diabetul afectează aproximativ 246 milioane de oameni. În prezent, diabetul de tip 2 reprezintă aproximativ 85%-95% din toate cazurile de diabet.
~Simptomele diabetului zaharat:
-Urinare excesivă
-Sete excesivă
-Foame constantă
-Pierdere inexplicabilă în greutate
-Letargie, somnolență, sau epuizare
Deși persoanele cu diabet de tip 1 și 2 manifestă simptome similare cu cele afișate mai sus, în cadrul diabetului de tip 2 simptomele pot fi mai puțin evidente. În timp ce simptomele diabetului de tip 1 se pot dezvolta rapid, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni, cele aferente diabetului de tip 2 se dezvoltă treptat sau pot fi absente în unele cazuri. Asta înseamnă că în multe situații, diagnosticarea diabetului zaharat de tip 2 poate fi făcută la mai mulți ani de la debutul bolii.
~Valori normale ale glicemiei:
Glicemia a jeune (dimineața, pe nemâncate) |
70-130mg/dl |
Glicemia postprandiala |
<180 mg/dl |
~Tratament și măsuri igieno-dietetice pentru bolnavii de diabet zaharat:
~ Regim alimentar:
-
Aveți grijă la alimentele care cresc glicemia:
Doar alimentele care conțin carbohidrați duc la creșterea glicemiei. Aveți grijă la alimentele cu indice glicemic crescut.
Alimentele cu indice glicemic crescut sunt: Pâinea albă, produsele de patiserie, orez alb, cartofi prăjiți, paste, pizza, ciocolată cu lapte, dulceață, caramel, pufuleți, struguri, banane, fructe uscate.
Alimente cu indice glicemic mediu: Cereale integrale, pâine neagră, iaurt, portocale.
Alimente cu indice glicemic scăzut: Legume (castravete, vinete, dovlecel, spanac, broccoli, salată verde), fructe (mere, pere, piersici, kiwi, grapefruit), lapte, carne slabă, pește.
De asemenea, reduceți cantitatea de alimente consummate și aveți grijă la consumul de grăsimi. Grăsimile nu au un efect asupra glicemiei, însă o dietă hipolipidica vă va ajută să scăpați de kilogramele în plus, obezitatea fiind un factor de risc major în apariția diabetului. Scăderea în greutate cu 5-10% în cazul pacienților cu diabet zaharat și obezitate poate fi obținută consumând mai puțin cu 500 kcalorii/zi.
Alimentele care nu cresc glicemia sunt:
a- Carnea și ouăle (consumați doar carnea slabă, nu consumați carne prăjită și evitați semipreparatele)
b- Produse lactate (telemea, cașcaval, brânzeturi fermentate)
c- Grăsimile animale și vegetale și oleaginoasele (consumați grăsimile animale/vegetale în cantități foarte mici deoarece conțin multe calorii)
d- Legumele (varză, conopidă, gulii, spanac, dovlecei, vinete, roșii, ridichi, ciuperci, ardei gras, ștevie, gogoșar, castraveți, mărar, pătrunjel, cimbru)
e- Cafeaua și ceaiul (neîndulcite)
-
Nu săriți peste mese
Pentru un stil de viață sănătos trebuie să respectați orele de masă șiș ă aveți 3 mese principale, și 2 gustări, deoarece veți mânca mai puțin și nu veți avea creșteri masive ale glicemiei după o masă copioasă.
-
Faceți exerciții fizice
Efectuați 30 minute de activități fizice pe zi (mers cu bicicleta, grădinărit, mers pe jos, alergat…etc.)
-
Renunțați la fumat și băuturi alcoolice
Tratament medicamentos- diabet de tip 2:
Pricipalul tratament pentru diabetul de tip 2 este o dietă alimentară sănătoasă și exerciții fizice regulate pentru ca principalul obiectiv să fie atins – și anume menținerea concentrației de zahăr din sânge la nivel normal. Totuși, diabetul este o boală progresivă, ceea ce înseamnă că odată cu trecerea timpului va fi nevoie să luați medicamente, complementar schimbărilor de dietă și de stil de viață. Ați putea avea nevoie de medicamente pentru diabet chiar dacă nu aveți simptome sau aveți numai unele simptome ale bolii, pentru a preveni agravarea ei și pentru a vă proteja de complicații pe termen lung.
În mod normal, la bolnavii de diabet de tip 2 se face o măsurare a nivelului concentrației de zahăr în sânge printr-un test HbA1c (hemoglobina glicozilata), pentru a stabili nivelele medii ale concentrației de zahăr din sânge din ultimele două luni. Nivelele normale de HbA1c sunt între 6.5% și 7.5% și orice valoare peste sau sub acest procentaj poate însemna că este necesară schimbarea dozajului medicamentatiei.
Tratamentul medicamentos, se începe de regulă cu modificarea stilului de viată și cu administrarea de metformin ca preparat unic. Dacă nu se obține un control glicemic optim, se asociază un alt antidiabetic oral.
Unii pacienți necesită pe langă tratamentul cu antidiabetice orale și administrarea de insulină. În unele cazuri se va folosi exclusiv terapia cu insulină. Medicul specialist va stabili cel mai bun plan terapeutic pentru fiecare pacient în parte și va modifica schema de tratament în funcție de evoluția bolii în timp.
~Principalele clase de medicamente utilizate sunt:
1.Biguanide: Se utilizează în diabetul non-insulinodependent, în special la obezi, când nu se poate controla boala numai cu dietă și exerciții fizice. Se pot asocia cu sulfoniluree.
Reprezentanți:
-Metformin
2.Derivați de Sulfoniluree: Se utilizează în diabetul zaharat non-insulinodependent în forme ușoare sau moderate, care nu prezintă risc de cetoacidoză, atunci când nu poate fi controlat numai prin dietă, scădere ponderală, și exerciții fizice. Sau se utilizează la diabeticii cu vârstă >40 de ani, neobezi, care nu pot fi compensate cu regim alimentar.
Reprezentanți:
-Glibenclamid
-Tolbutamid
-Glipizid
-Gliquidona
-Gliclazid
-Glimepirid
3.Inhibatori ai alfa-glucozidazei: Diminuează hiperglicemia postprandiala. Se utilizează în diabetul non-insulinodependent, în completarea dietei, în monoterapie sau asociat cu sulfamide hipoglicemiante.
Reprezentanți:
-Acarboza
4.Tiazolidindione (glitazone) : Diabet zaharat de tip 2 ca terapie de linia a treia, asociat, la bolnavi la care glicemia nu poate fi controlată cu metformin sau de sulfoniluree. 25-30% din pacienți nu au o îmbunătățire semnificativă a glicemiei după 8 săptămâni, în acest caz se întrerupe tratamentul cu tiazolidindione.
Reprezentanți:
-Pioglitazona
-Rosiglitazona (retras)
5.Gliptine ( inhibitori ai dipeptidil peptidazei 4= DDP-4): Se utilizează în diabetul zaharat de tip 2 în asociere cu agoniști PPARy și/sau sulfoniluree și/sau metformin.
Reprezentanți:
-Sitagliptin
-Vildagliptin
-Saxagliptin
-Linagliptin
6.Incretine: Se utilizează în diabetul zaharat de tip 2, în asociere cu metformin și/sau derivați de sulfoniluree, la pacienții care nu au realizat un control glicemic adecvat cu dozele maxime tolerate ale acestor medicamente. Se administrează subcutanat.
Reprezentanți:
-Exenatid
-Liraglutid
7.Glinide: Se utilizează în diabetul zaharat de tip 2. Monoterapie, când glicemia nu poate fi controlată prin dietă, scădere ponderală, exerciții fizice sau asociat cu metformin, când acesta nu este suficient de eficace. Este nejustificată asocierea cu sulfoniluree.
Reprezentanți:
-Repaglinid
Tratament medicamentos-diabet de tip 1:
Principala linie de tratament este administrarea zilnică de insulină. Planul terapeutic prevede de asemenea dietă adecvată, exerciții fizice regulate, monitorizarea glicemiei, precum și controale medicale periodice pentru ajustarea tratamentului și prevenția complicațiilor.
Insulina se administrează subcutanat sau intravenos. Există mai multe forme de insulină în funcție de latență și durata de acțiune:
1.Insuline și analogi cu acțiune rapidă: insulina umană, insulina lispro, insulin aspartat, insulina glulizina.
2.Insuline și analogi cu acțiune prelungită: insulina glargin, insulina detemir.
3.Insuline și analogi cu acțiune intermediară, care se subclasifica în:
-Insulina retard zinc
-Insulina NPH (Neutral Protamin Hagedorn)
-Insuline premixate: amestecuri de insuline: insulin rapide + insulin NPH
-Insuline retard sulfen
Pentru administrarea subcutanată se folosesc seringi cu ace sau dispozitive asemănătoare unui stilou numite și ‘pen’. De regulă se utilizează insulină cu acțiune rapidă înainte de fiecare masă și insulină cu acțiune lentă o dată sau de 2 ori pe zi. Pacientul își va măsura glicemia de câteva ori pe zi cu ajutorul glucometrului.
Tratamentul cu insulină este individualizat. Tipul de insulină, dozele și schema de administrare se stabilesc de către medic pentru fiecare pacient în parte în funcție de necesitătile și particularitătile individuale.
Autor: Sara Saijari
Bibliografie:
Cornelia Bala, Anca Minea, Maria Moța, Controlează-ți diabetul.Ghid pentru persoanele cu diabet, 2001.
Dumitru Dobrescu, Simona Negreș, Liliana Dobrescu, Ruxandra Mckinnon, Memomed, ediția 23, 2017.
Gabriela Radulian, Managementul nutrițional în diabet zaharat, bolile metabolice și alte patologii, 2016.
Ghid ADA 2016 (Standards of medical care in diabetes 2016)
Nicolae Hancu, Cristina Niță, Abecedar de nutriție, 2012.
Servier.ro
Simona Fatulescu, Ce este diabetul zaharat?, complete-life, 2014.
Simona Negreș, Cornel Chiriță, Cristina Elena Zbârcea, Bruno Ștefan Velescu, Anca Buzescu, Oana Seremet, Emil Ștefănescu, Farmacoterapie volumul I, 2013.
© FARMACISTA CU BLOG, autor/deținător: SARA SAIJARI, 2017. Folosirea neautorizată și/sau duplicarea materialelor fără permisiune scrisă de la autorul/deținătorul blogului este vehement interzisă. Materialele pot fi distribuite/folosite, numai în cazul în care numele blogului FARMACISTA CU BLOG este afișat si linkul respectivului material este atașat, fără a se înterveni în textul original.