Tot ceea ce trebuie sa stii pentru a avea un PAR SANATOS! Despre caderea parului, nutrientii, vitaminele si mineralele esentiale pentru cresterea părului.
Parul strălucitor și sănătos este un must-have in special pentru femei dar nu numai. Cu toate acestea, părul firav, cu tendinta de cadere, duce la scăderea stimei de sine, și stresul care este legat de acest lucru poate chiar intensifica problema.
In conditii fiziologice 80% din firele de par sunt in perioada de crestere, 1% in perioada de involutie a foliculului de par, iar restul reprezinta parul in perioada de odihna. În funcție de diverși factori, numărul și densitatea firelor de par se pot modifica din cauza unor afectiuni sau carente, în anumite condiții fiziologice sau în perioada menopauzei. Pierderea zilnică a părului nu trebuie să depășească 70-100 de fire de păr, dar devine o problemă atunci când pierderea este mai mare de 100 de fire de par zilnic pe o perioada de mai mult de câteva săptămâni.
Ciclul firului de par
Fiecare fir de păr este atașat pe scalp printr-un folicul. Există între 100.000 și 350.000 foliculi de păr pe scalpul uman. Fiecare folicul își creste firul de par pentru 1000 de zile (trei ani) și apoi se odihnește pentru o perioadă de aproximativ 100 de zile (trei luni) înainte de a cadea, apoi un fir de păr nou începe să crească. Acest model de creștere urmat de perioada de odihnă variază semnificativ de la o persoană la alta și este influențata de vârstă, dietă și starea de sănătate.
Din ce este format părul?
Părul este în principal format dintr-o proteină numită cheratină care face parte de asemenea din structura unghiilor și formează stratul protector exterior al pielii.
Caderea parului
Caderea părul în fiecare zi face parte din procesul natural al organismului nostru. Când pierderea părului devine o problema, este important să determinați cauza înainte de a căuta tratamentul adecvat.
Factorii potențiali ne-alimentari pentru căderea părului includ:
Varsta. Pe masura ce inaintam in varsta, exista tendinta ca fibrele de par sa devina mai fine si mai scurte si apare pierderea parului si aparitia firelor de par albe.
Factorul genetic. Caderea parului de cauza genetica este cea mai frecventa problema a caderii parului care afecteaza barbatii si femeile. Debutul este, de obicei, de la mijlocul până la sfârșitul varstei de 20 de ani și este adesea inevitabil.
Variatiile in greutate. Pierderea în repetate rânduri a greutății poate avea un efect negativ asupra parului dvs., care devine fragil și lipsit de luciu.
Dezechilibrele hormonale. Inclusiv disfuncția tiroidiană, pot produce modificări semnificative ale creșterii și calității părului. De asemenea, variatile hormonale din perioada sarcinii sau a menopauzei pot influenta sanatatea parului.
Nutrienti esentiali pentru cresterea parului:
Proteinele
Proteinele care conțin aminoacizi cu sulf: Cisteina și metionina sunt precursori ai sintezei cheratinei, elementul de bază al construcției părului. Subnutriția proteica este o cauza a fragilitatii si a pierderii parului.
Cisteina, ca si component al cheratinei, este prezenta în păr în cea mai mare cantitate (10-17%) și este unul dintre aminoacizii endogeni. Rata de creștere, diametrul părului și sinteza proteinelor depind de cisteină. Forma activă a vitaminei B6 (piridoxal fosfat) mărește încorporarea L-cisteinei in keratină. De asemenea, aminoacizii esențiali care influențează rezistenta părului în piele este L-lizina exogenă, prezentă în principal în partea interioară a rădăcinii părului, si este responsabilă pentru forma și volumul părului. Cu o cantitate insuficientă de lizină din alimentatie, părul devine fragil si subțire.
Proteinele ar trebui să reprezinte 10-15% din valoarea energetică a dietei, în cantitate de 0,9 g / kg de masă corporală pe zi.Se recomandă ca acestea să fie consumate în principal la micul dejun și cina.
Sursele naturale de aminoacizi: brânza de vaci, iaurtul, peștele, carnea (carnea de vită), carnea de pasare (curcanul, puiul), boabe (fasole,linte, soia,mazare), seminte (dovleac, floarea soarelui, susan), oleaginoase (fistic, arahide), produse din cereale (hrisca, orz, orez brun, paine de secara si paine Graham),ouăle (se recomandă consumarea a 2-3 ouă pe săptămână).
Grăsimile
Grăsimile prezente în dietă participă la sinteza hormonilor steroizi, astfel influențează menținerea părului în piele (rezistenta parului). Acizii grași saturați, de asemenea, contribuie la mentinerea rezistentii parului ,prin creșterea secreției de sebum. “Îmbrăcămintea de protecție” pentru piele este produsa din complexe lipidice sub forma de ceramide, steroli și lipide fosforice,acestia reprezinta acizi grași liberi. Deficiența acestor compuși determină scăderea hidratării părului, chiar și pierderea bulbilor de par. Consumul redus de acizi linoleici și linolenici și acizi grași polinesaturați cu catenă lungă, cauzează pierderea părului.
Surse naturale: Acizii grași din familia acizilor grași polinesaturați omega-3 se găsesc în principal în pești, semințe de in, nuci, germeni de grâu. Acizii grași polinesaturați omega-6, sunt prezenți în uleiurile vegetale. Grăsimile ar trebui să reprezinte 25-35% din aportul caloric zilnic, iar sursa lor ar trebui să fie peștele, carnea de pasare, ouăle, uleiul de măsline și uleiul de rapiță.
Carbohidrații
Carbohidrații influențează de asemenea starea de sanatate a părului. S-a demonstrat că, consumul de alimente foarte prelucrate, bogate în zaharuri simple, este unul dintre factorii indirecți care determină pierderea excesivă a părului. Dieta bogata in zaharuri simple stimuleaza secretia de sebum prin glandele sebacee. În condiții fiziologice, sebumul are un efect benefic asupra părului, totuși, dacă secreția este prea mare, acesta devine hrană pentru microorganismele gasite pe piele, ceea ce provoacă descompunerea triacilglicerolilor conținute în ele. Aceasta conduce la eliberarea acizilor grași iritând și provocând dezvoltarea inflamației. Cantitatea excesivă de acizi grași determină o creștere secundară a secreției de sebum care duce la tulburări de keratinizare.
Acesta este motivul pentru care dieta noastra ar trebui să conțină produse bogate în carbohidrați complecsi, cu un indice glicemic scăzut și bogate in fibre. Carbohidrații ar trebui să constitue 50-70% din aportul caloric zilnic.
Sursa de carbohidrați din dietă ar trebui să provina din pâine din cereale integrale,orez integral, paste făinoase întregrale, legume și fructe cu indice glicemic redus.
Vitamine:
Vitaminele au, de asemenea, un impact pozitiv asupra stării de sanatate a părului,in special: vitamina C, vitamina B și vitamina A.
Avitaminoza C poate fi o cauză indirectă a cheiliei telogenice. Vitamina C crește absorbția de fier non-hem, provenit din produse vegetale. Produsele care conțin vitamina C sunt: legumele cu frunze verzi (patrunjel, varză, hrean, ardei, broccoli, conopidă, spanac) și fructe (coacăze negre, căpșuni,kiwi, coacăze roșii și citricele).
Rasheed și colab., au evidențiat faptul ca o concentrație scăzută a vitaminei D2 la femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, produce pierderea de păr pe perioada prelungită sau chelia telogenică. Vitamina D promovează diferențierea foliculilor de păr.
Sursa de bază (endogenă) a vitaminei D în organism este sinteza precursorului său prin piele sub influența UVB, rezultand colecalciferolul stabil (vitamina D3). Cu toate acestea, în situația în care contactul cu razele UV este limitată, dieta diversificată ar trebui să compenseze acest deficit.
Cele mai bune surse devitamina D3 sunt peștele gras (somon, sardine), balena sau uleiul de ficat de ton, precum și produsele care conțin cantități mai mici de vit D3, cum ar fi carnea rosie, carnea de pasare, ouăle și lactatele cu grasimi integrale.
Acidul folic participă la producerea globulelor roșii și a hemoglobinei, care au rolul de a transporta oxigen, printre altele, la țesuturile care clădesc părul. Acidul folic este responsabil pentru stimularea reconstruirii celulelor foliculare ale părului, previne caderea parului și reglează funcționarea glandelor sebacee.
Surse de acid folic: varză, mazare verde, mazăre uscată, fasole albă, sparanghel, sfecla, cod, dar și ouă și ficat de pasăre consumate în cantități mici.
Acidul pantotenic (vitamina B5) previne aparitia părului alb prea devreme și îi poate restabili culoarea naturală. Este de asemenea responsabil pentru o creștere corectă a părului, datorită rolului său în diviziunea celulară a foliculului, are proprietăți antiinflamatoare, protejează, are capacități de hidratare, reglează funcționarea glandelor sebacee și accelerează procesul de creare a melaninei.
Alimentele bogate în vitamina B5 care este un amestec de acid pantotenic, panteină, pantenol și coenzima A sunt: ciupercile, conopida, ficatul, soia, ouăle de găină, drojdia, cerealele integrale, fasolea, laptele și legumele cu frunze verzi.
Biotina (vitamina B7, H) este o vitamină care participă la metabolizarea grăsimilor și proteinelor, iar deficiența acesteia poate duce la pierderea părului. Datorită prezenței sulfului, influențează starea de sanatate a pielii, scade secreția de sebum și activează creșterea părului. Deficitului de biotină produce inflamarea cutanată seboreică (conjunctivită, păr gras, căderea părului și fragilitatea unghiilor).
Biotina se găsește în alimentele de origine vegetală (în special în germeni de cereale) și de origine animala: lapte, carne, ficat, gălbenuș de ou, dar si drojdie și unele alune.
Niacina (vitamina PP) influențează transformarea apei în piele, detoxifică pielea și este necesara pentru mentinerea sanatatii parului.
Principalele surse de niacina din alimente: carne, boabe de grâu integral, legume, semințe, lapte, legume cu frunze verzi, pești, arahide, crustacee și drojdie .
Cobalamina (vitamina B12) poate avea legătură cu pierderea excesivă a părului la femeile cu depresie de cauza anemică .
Sursele vit. B12 sunt produsele de origine animală: carne, pește, ouă, lapte și produse lactate și fructele de mare.
Deficitul de vitamina A, induce scăderea vitezei ciclului de regenerare și a sintezei celulelor. Datorită solubilității sale în grăsimi, vitamin A este responsabilă pentru hidratarea și protejeara părul, oferindu-i rezistență. Cu toate acestea, excesul, provenind de la produse de origine animală se acumulează în ficat,si poate fi, o cauza a căderii părului acesta fiind motivul pentru care o sursă bună este forma sa provenită din carotenoidele prezente în legume si fructe.
Minerale:
Zincul participa la metabolismul carbohidratilor, proteinelor si grasimilor si in acelasi timp influenteaza foliculii pilosi si cresterea si constructia parului. Deficitul de zinc suprimă creșterea părului, poate duce la păr subțire, alb și fragil și poate cauza căderea părului.
Deficitul de fier a fost asociat cu pierderea părului ca în alopecia areata si alopecia androgenetică. Fierul ca componentă a hemoglobinei furnizează energie celulelor pentru procesul de diviziune si diferentiere care are ca rezultat producerea de păr. La femeile cu anemie feripriva recunoscută părul este subțire, fragil și cade.
Cele mai bune surse ale acestui element sunt produsele de origine animală care conțin fier mai bine asimilat : carnea de vită, carnea de pasare, ficatul de miel, peștele dar fierul exista si in produsele vegetale cum sunt soia, fasolea alba, pătrunjelul, caisele și smochinele uscate.
Cuprul este esențial pentru rezistența fibrelor de keratină și participă la maturarea colagenului în vindecarea rănilor .
Cuprul, este prezent în aceleași produse ca și fierul, contribuie la întărirea părului prin influențarea creșterii structurii părului. Deficitul sau ar putea fi cauza părului fragil, cu tendința de a albi mai devreme.
Seleniul joacă un rol important în multe funcții biologice: are actiune antioxidanta,participa la formarea hormonilor tiroidieni, in sinteza ADN, fertilitate și reproducere. Seleniul este o componentă a cel puțin 35 de proteine dintre care multe dintre ele enzime și deficitul sau produce caderea parului si pseudo albinism. Totusi surplusul de seleniu (fenomen rar) in urma administrarii suplimentelor cu seleniu poate duce la caderea parului.
Surse alimentare: pâine și cereale, carne, ficat, pește (cod, ton la conerva), ouă și lapte / produse lactate. Fructele și legumele conțin de obicei cantități relativ mici de seleniu.
Magneziul este responsabil pentru procesele de divizare, creștere și maturare a celulelor. Luând în considerare rolul său în reacțiile imunologice, protejând și atenuând stările inflamatorii, acesta contribuie direct sau indirect la căderea părului.
Surse de magneziu din alimente: Cacao, pâine integrală, nuci și legume.
Calciul este, de asemenea, un mineral care joacă un rol semnificativ în menținerea părului într-o stare de sanatate buna. Concentrația de calciu din păr depășește cu 200 de ori concentrația de calciu în ser și eritrocite. Se recomanda suplimentarea cu calciu in special la femeile aflate in perioda de menopauza, deoarece pierderile de calciu sunt mai mari.
Surse alimentare: produsele lactate care conțin lactoză, care să faciliteze absorbția, precum și soia, patrunjelul , alunele, fasolea albă, nucile, peștele și varza.
In concluzie, un stil de viata sanatos este necesar pentru mentinerea sanatatii parului si a scalpului.
Autor: Sara Saijari
Bibliografie:
1.Zuzanna Sabina Goluch-Koniuszy, Nutrition of women with hair loss problem during the period of menopause.
2.Jo Lewin – Associate nutritionist,What to eat for healthy hair.
